Ashlee.

Am atins fericirea.

2010-03-01T10:32:00.002+02:00

Am avut azi-noapte un vis ciudat.
Am visat ca eram pe un camp acoperit de primavara.Auzeam rasete de copii,dar nu le puteam vedea nicaieri.Am vrut sa intind mana pentru a prinde o raza de soare,dar nu am putut.Un borcan de ceata ma inconjura.Ma invarteam in acel spatiu mic incercand sa ies cumva,dar nu puteam.Rand pe rand,lacrimi de disperare si tristete udau iarba de sub picioarele mele.Tristete ca primavara ar putea disparea oricand,fara ca eu sa o pot simti,vedea,imbratisa.
Si deodata ceva cald ma atinse pe umar.Intai pe umar,apoi pe brate-ca o imbratisare stransa-,imi atinse fata pana ma invalui cu totul.Si borcanul de ceata se sparse.
Acum puteam vedea si fetele fericite ale florilor multicolore care radeau.Am ras de fericire,iar ele m-au privit cu dragoste.Adierea usoara a vantului facea mugurii pomilor sa danseze in lumina soarelui,si aducea catre mine mirosul de iarba cruda si aer curat,de primavara.
M-am intins pe covorul verde si am privit cerul de un albastru senin care imi zambea.I-am zambit inapoi,si in imbratisarea calda a soarelui am adormit.

Cand m-am trezit,de dimineata,am realizat ca visul acela era defapt adevarat.Ca, in prima noapte de primavara avusese o lupta intre aceasta si iarna in inima mea,si ca primavara castigase.
Am atins fericirea.

2009-12-21T01:17:00.003+02:00

Renunt.
Blogul e ceva superficial si nu imi dau seama unde mi-a fost mintea cand am crezut ca cineva chiar va vrea mai mult.
Puteti sa uitati de mine,desi poate..doar POATE veti mai auzi de Ashlee.
Un sfat pentru cei PROFESIONISTI si GROZAVI ca 'prietenii' care mi-au lasat commuri:

Fara limite.

Despre copii.

2009-12-08T09:31:00.002+02:00

Sunt blestemata sa iubesc,sa ranesc,sa dorm,sa mananc,sa fiu om.
Poate nu voi trai mai mult de 80 de ani.Nu voi avea timp sa gust viata pe deplin,sa ranesc pe oricine merita si sa-mi arat iubirea pentru cei dragi.
Orice lucru il fac pe fuga,cu teama sa nu mor prea devreme si sa las totul neterminat.Nu imi este frica de moarte;stiu ca dincolo de ea voi incepe o noua viata.Exista grija ca nu voi apuca sa fac tot ce-mi doresc:poate sa merg in Africa,Asia si Australia;poate sa ajung sa-mi vad si stranepotii crescand si avand si ei o familie,sau pur si simplu sa observ unde va ajunge lumea asta.
Dar,mai presus de toate,sa ii ocrotesc pe toti cei dragi mie si sa stiu ca ei sunt in siguranta.
Privind bucuria si inocenta copiilor,pentru cateva clipe redevin si eu un copil,ma scufund in lumea lor simpla dar fericita,si nu mai am nicio grija.Nu ma grabesc sa fac nimic,crezand ca voi ramane asa pentru totdeauna.
E dureros cand noi,copiii,crestem si realizam ca nu toate lucrurile sunt bune,si ca lucrurile rele nu sunt doar balaurii din basme.Sunt chiar oamenii,cei pe care nu i-am fi crezut niciodata in stare de ceva rau.
Odata cu dezvoltarea noastra-nu fizica,ci psihica-descoperim lucruri noi,facem diferenta intre fapte bune si fapte rele,incepem sa fim constienti de responsabilitatile pe care pana acum nu le aveam.
Globul de cristal in care noi,copiii,stateam si ne jucam fericiti acum a disparut subit si ne-a lasat confuzi intr-o lume..groaznica.

L.O.V.E.

2009-11-29T23:54:00.002+02:00

Frumos.
Intotdeauna imi voi dori sa gust aroma parfumului tau natural.Mi-a ramas intiparit in minte si acum nu mai pot renunta la dragostea mea pentru tine.
Odata cu parfumul vine si amintirea diminetii.Aproape pot simti caldura razelor soarelui care parca incercau sa ma desparta de pieptul tau.Pielea ta fina si rece imi mangaia atat obrazul,cat si sufletul.Nu-mi pot stapani emotiile nici acum,dupa atat de mult timp de la acea dimineata.
Parul meu statea intins pe camasa ta descheiata,lasandu-mi fata libera,pana si el bucurandu-se ca este aproape de tine.Desi linistea era uneori asurzitoare,cand tu erai acolo spulberai orice teama.Doar pentru o secunda mi-am ridicat privirea spre tine,pentru a ma asigura ca inca mai esti acolo.Ma rugam in fiecare secunda sa nu pleci,sa nu dispari ca toate celelalte iluzii ale mele.De fiecare data cand te miscai-oricat de putin-inima mea se crapa putin,gata sa se sparga daca te-ai fi dus intr-un taram necunoscut.
Stateam acolo,privind la podeaua luminata partial de soare,incercand sa ma obisnuiesc de atunci cu durerea ce va urma dupa plecarea ta.In acelasi timp,ma bucuram de simplul fapt ca erai acolo,langa mine.Nimic altceva nu mai conta.Daca as fi murit in acel moment,as fi murit cu siguranta fericita.Nimic n-ar fi fost mai placut ca o moarte alaturi de unicul motiv al existentei mele.
Nu stiu cand s-a terminat.Nu stiu cand am devenit un suflet etern ce inca te mai asteapta.Unde esti?
Unde sa te caut?Voi fi acolo.

Nu cred in foc.

2009-11-26T11:06:00.002+02:00

S-a intunecat si m-a ars incet incet.
Flacarile au destramat fiecare parte din mine,
dar mai important in inima mea.
Doamne,daca esti aici,ajuta-ma
Nu lasa focul sa-mi stinga sufletul!
Prinde-mi toate firele de cenusa
Aduna-le si
Creeaza-ma din nou.
Nu-i lasa pe cei fara vina sa moara
Si sa fie judecati pe nedrept.

Este focul care mocneste in sufletul lui;care ma arde in fiecare clipa,si care imi priveste ramasitele fara mila.Insa el nu stie ca inca mai am credinta.

I found you.

2009-11-23T10:19:00.002+02:00

Aveam unul din momentele in care credeam ca nu mai era nimic de facut pentru a imbunatati viata mea.
(aceeasi zi,noaptea-ora 00:19)
<R:Ashlee,sunt eu,sunt eu!...
Auzeam acelasi lucru in mod repetat,insa nu puteam intelege sensul cuvintelor.Eram prea ametita ca sa inteleg ceva.Am incercat sa ma concentrez si sa spun ceva,dar nu a iesit decat o bombaneala ininteligibila.Acea persoana m-a tinut mai strans,probabil ma clatinam de la ameteala,si am incercat sa ascult si sa inteleg ce imi spune:
R:Ashlee,sunt fratele lui Liz.Ma auzi?
Am dat din cap incruntata,intrebandu-ma ce facea el aici la ora asta.Totusi,incapatanata,m-am dus incet pipaind toate lucrurile la rand:scaunul lui Liz,biroul ei,peretele si,in cele din urma,intrerupatorul.Pentru un moment am vazut doar negru in fata ochilor,apoi,dupa un minut in care am clipit si mi-am frecat ochii am putut distinge camera.I-am intalnit privirea lui Robert,ochii lui albastri atat de sinceri si fata amuzata de trezirea mea brusca.Chiar si ametita,distrusa si somnoroasa,cum eram,frumusetea lui parca alungase orice amintire rea care incerca sa-mi patrunda iar in minte.Frecandu-ma la ochi,l-am intrebat confuza:
A:Ce faci aici?
L-am mai privit inca o data si am avut impresia ca incet-incet ma scufund in privirea lui atat de senina,ca inot in fericire alaturi de el si ca totul era bine de acum,chiar daca nu era.>>
-----------------------------------
(extras din ficul meu scris in momente mai putin placute.)

Gâze.

2009-11-10T21:00:00.000+02:00

Pentru o prietenie care va dura mai mult decat ma asteptasem.
-----------------------
Doua gaze ajunsera,intamplator,-nu se stie cum-,intr-o camera.Aflate pe o masa,cele 2 incep sa cerceteze locul cu privirea.Dupa cateva minte de tacere,una din ele incepe discutia:
-Oare e noapte afara?zise ea scarpinandu-se in cap,fluierand.
-Cred ca da.[...]Defapt,nici nu stiu.Dar stiu ca e ora 4.
Prietena de langa ea casca ochii mirata.
-!!De unde mai stii si asta?!
Zambind multumita,gaza explica:
-Pai...he he,eu vin din bucatarie!
[..]
-Pai si?intreba prietena inca nevenindu-i sa creada.
-Cum si?In bucatarie era un ceas.M-am uitat la el,si gata!
Se gando bine cateva minute gaza,in cele din urma aproband ca prietena ei este inteligenta.
-Tot nu inteleg.Ce e ceasul asta?Cum sa te uiti la el si sa stii asa,dintr-o data,ce ora e??
Privindu-si drept in ochi tovarasa,gaza,cu un aer laudaros,ii explica din nou:
-Ceasul e un rotund cu 2 bete si multe liniute.Batul mic mereu alearga spre o alta linie in jurul rotundului.Numeri a cata linie e,si asa stii cat e ceasul!Acum ai inteles?
Gaza clipi de cateva ori si dadu din cap,semn ca a inteles.Insa tot avea o nedumerire.Asa ca,pentru a nu isi supara prietena intreba incet:
-Auzi,dar...ai zis ca sunt 2 bete.Am inteles ca cel mic alearga...dar ala mare ce face?
-Te mananca pe tine!zise gaza nervoasa,iar tovarasa ei tresari.
Lumina se stinse deodata,si nimeni nu mai zicea nimic.Peste o jumatate de ora,o voce firava a unei gaze speriate se auzi in intuneric:
-Esti aici?
-Da.
-Bine...

Singura,toamna...

2009-10-28T09:36:00.000+02:00

Inca mai am sperante.Poate si el asteapta trist..undeva.
---------------------
Am privit sfioasa in jos,si le-am vazut.Niste fiinte atat de mici,subtiri,fragile si frumoase mi-au captat atentia.Sub adierea vantului care ma biciuia si care vroia sa imi spulbere orice amintire,micile printese si-au inceput dansul gratios spre un taram necunoscut.Imbracate cu cele mai pretioase vesminte,parca vroiau sa arate lumii ca ele sunt adevaratele regine ale pamantului rece.Culorile calde in care erau inbaluite imi dadeau impresia ca in fiecare an acele printese si-au facut aparitia,repetand iar si iar acest ritual.
Surprinsa,m-am uitat in sus,la regii padurii,singurii care ma opreau furiosi sa privesc la cer,care nu ma lasau sa plec:copacii.Acum,cu culoarea abanosului si pieptul dezvelit isi aratau,mareti,puterea.Ma priveau de sus asemeni unui parinte suparat si,rusinoasa,mi-am indreptat din nou privirea in jos.
Suflarea atat de rece a vantului ma tragea inapoi,si pentru o clipa m-am simtit straina fata de locul in care se intamplasera atat de multe.Copacii isi pierdusera vesmintele;isi lasara acea masca prietenoara intr-un taram indepartat,si devenisera reci precum pamantul.Frunzele acum nu mai dadeau importanta venirii mele,dansand in liniste,mai gratios ca niciodata.
Am impietrit.Toamna venise.
Vantul imi adusese durere in inima.Durere din vina amintirilor.Din vina promisiunii pe care el a facut-o anul trecut.Anul trecut ne-a promis mie,micilor printese ce dansau si atunci,copacilor atat de reci si ploii ce cadea incet peste noi ca se va intoarce.Si iata cum toti au revenit in acel loc special,asteptand pe cineva care nu va sosi niciodata.

M-ai abandonat in odaie.

2009-10-24T00:41:00.000+03:00

Vrei sa vii.Dar vino,atunci!Nimeni nu te opreste.
----------------------------------
Ochii mei nu se vor obisnui niciodata cu intunericul privirii tale.Acestia erau invatati cu caldura aceea de odinioara,cu focul care ardea in irisul tau perfect, singurul lucru ce ma putea imblanzi.
Nu voi uita niciodata momentul in care te-ai schimbat.Ti-ai intors privirea spre intunericul impanzit de rautate,si ai plecat,lasand in urma ta doar praf si amintiri.Toate amintirile pe care candva le depanam au ramas incuiate undeva departe,in inima ta,sau pur si simplu aruncate intr-un colt al mintii tale profund lipsite de lumina.M-ai abandonat.
Incet-incet,te-ai indepartat de anotimpul nostru odinioara preferat-toamna-,si nu ti-a mai pasat de fiecare frunza care cade si sufera,si nici de florile ofilite batute de ploaie.Picurii de apa pe care obisnuiam sa-i numaram la geam nu iti mai starnesc sentimente de mila,cand ii vezi cum cred minciunile vantului si se lasa purtati de el in locuri neobisnuite.
Cartile te asteapta pe raft,exact unde le-ai lasat ultima oara.Asezate in graba,fara grija,asteapta sa le ocrotesti din nou cu rabdare;sa le sufli copertile invechite de praf,si sa le dezvalui soarelui ce strabate fereastra cu putere.Sau chiar sa le deschizi paginile atat de fragile,si sa destanui secretele lor norilor ce se astern usor peste cer.
Fereastra mare din lemnul vechi asteapta sa fie din nou vopsita;pensulele,alaturi de o camasa patata stau rabdatoare in coltul odaii,luminate vag de regele zilei,soarele.Pana si bancuta rosie pe care obisnuiai sa-mi destanui misterele cartilor de langa fereastra iti simte lipsa.
Si odata cu tine,pe usa veche care a scartait,a plans in momentul acela,au plecat si fericirea,viata si iubirea mea.In urma a ramas doar parfumul tau care inca a ramas imprimat pe camasa patata,si o fata pictata intr-o odaie sumbra acum.Fara viata.
A mai ramas si arta.Arta,care nu m-a parasit niciodata.Si eu.Si..odaia.A mai ramas doar o fata care exprima acum o arta sumbra,neagra,fara alte sentimente,ca acum ceva timp,care isi petrece eternitatile alaturi de ea si de odaia in care acum nu mai straluceste soarele...

Stuff

2009-10-23T23:59:00.000+03:00

Iubesc...viata.
Ador...muzica,arta si cartile.
Imi place sa scriu...de toate.
Cele mai bune parfumuri...sunt naturale.
O carte buna...'Numele acestei carti este secret'
O muzica buna...Michael Jackson,James Brown,Tom Jones si alti clasici.:)
Un scriitor bun...Ion Minulescu.
Un autor bun...J. Randy Taraborelli
Un prieten bun...stie sa asculte.
O sora buna/un frate bun...te ajuta intotdeauna.
Un parinte bun...isi tine promisiunile.
Cel mai frumos inel...este daruit de un baiat care ma iubeste.
Tara in care ai calatori in Europa...Anglia.
O capitala in care vrei sa ajungi...Madrid.
Un stat din America unde ai vrea sa locuiesti...California.
Un continent pentru o calatorie lunga...Asia.
Cel mai bun actor roman...Mircea Diaconu.
Cea mai buna actrita romanca...Mirela Zeta.
Cei mai buni actori americani...Sandra Bullock,Marilyn Monroe si Marilyn Manson.
O actrita frumoasa...Kristen Stewart.
Un actor frumos...Robert Pattinson.
Cea mai frumoasa culoare...MoV.

Pasez lui Kyra si Zapa.

Change.

2009-10-22T23:19:00.000+03:00

Treziti-va la realitate.Si nu,nu vorbesc cu femeile care se prostitueaza,cu barbatii din carciumi,cu criminalii,hotii,sau in general,cu adultii.Vorbesc cu voi,cei ca mine.
--------------------
Noi suntem generatia noua.Noi trebuie sa facem o schimbare.Adultii nu mai pot face nimic,deja au intrat in lumea aia murdara si groaznica.Dar noi inca nu.Noi suntem singurii care inca mai vedem ce se intampla.Doar noi realizam cat de mizerabila a devenit lumea asta,dar cu toate astea nu faceti nimic.Voi.De ce?Uitati pentru un moment de Hi5,Twitter,telefoanele de ultima generatie sau revistele cu barfe.Ganditi-va cat de mult conteaza un ambalaj pe care nu l-ati aruncat la gunoi,ci pe jos.
Ambalajele de plastic si aluminiu nu se degradeaza niciodata,altele se degradeaza in sute de ani.O parte din ambalaje,precum cartonul,sunt biodegradabile,dar in timpul descompunerii emana metan,care accentueaza efectul dat de sera.Un televizor poate functiona trei ore iar un bec de 100 W poate functiona 20 de ore cu energia economisita prin reciclarea unei singure cutii din aluminiu.
Data viitoare cand vrei sa arunci ceva pe jos gandeste-te de doua ori.Daca tot nu te-ai convins,sau poate daca mai ai nevoie de informatii suplimentare ca sa salvezi planeta,uite aici:
•40 de milioane de baterii portabile vandute anual in Romania ajung la groapa de gunoi. Aici, metalele grele (mercur, nichel, plumb, cadmiu, litiu) se scurg in sol si ajung in panza freatica. Ele distrug vegetatia din zona si ataca sanatatea oamenilor.
•Mercurul continut intr-o baterie de ceas poate polua 500 de litri de apa.
•Computerele si telefoanele celulare contin metale grele si metale rare, cum ar fi plumbul, mercurul si cadmiul. Tuburile catodice din monitoarele vandute pe glob in 2002 contin aproximativ 10 000 de tone de plumb. Expunerea la plumb este extrem de daunatoare, mai ales pentru copii.
-------------------------
Save the planet!

!!!

2009-10-22T09:42:00.000+03:00

Pregatisem o alta postare pentru azi,dar uneori in viata intervin lucruri mai importante:sentimentele.Prin aceasta postare,as dori sa transmit un mesaj unui om care imi este ca un frate.
-------------------------------
De ce si cand s-a distrus totul?Nu are rost sa te mai intreb din cauza cui,pentru ca amandoi stim.Stim,si cu toate astea nu mai spunem nimic.Nu ne mai straduim sa schimbam ceva,pentru ca probabil nu mai are rost.Stii si tu ca daca vom interveni cumva nu va dura mai mult de 2 ore.Mai mult de o zi.Maxim.
Eu incep sa cred ca poate te-ai saturat de mine.Poate vrei sa ma excluzi din viitoarele tale planuri,dar nu stii cum sa imi spui.
Am renuntat sa mai cred ca ceva se va schimba.1 an?Intr-un an nu se pot face prea multe.Sau se pot face prea multe.Stiu ca iti este si tie greu,dar daca vrei sa dispar din viata ta,spune-mi.Macar sa stiu,sa nu imi mai fac sperante.
Poate astepti ceva de la mine.Poate astepti ca eu sa pun piciorul in prag,dar nu o fac pentru ca nu pot.Tu esti singura persoana care poate schimba ceva.Asta daca vrei.E spre binele tau.Si nu cred ca 'surioara' ta ti-ar da sfaturi rele.
Te-as ruga sa imi raspunzi,pentru ca...nu mai pot.Raspunde-mi cumva;la scoala,pe mess,prin fapte,oricum.Doar spune-mi.
------------------------------
PS:Deja mi-e dor de tine.:))